HungarianMagyarRomanianRoEnglish (UK)

Informaţii utile

537005, Atid, 

Str. Principală. 469.

jud. Harghita

Tel:0266-226201

Fax: 0266-226259 

comunaatid@yahoo.com

INFO

Numarul unic pentru
apeluri de urgenta este 112

 112

 

Facebook Like Box

 Situate la vest de Firtuş cele cinci sate care compun comuna Atid: Atid, Inlăceni, Crişeni, Cuşmed, Şiclod sunt aşezate în valea pârâului Cuşmed care se varsă în Târnava Mică. Localtăţile comunei Atid reprezintă o pată colorată a Microregiunii Cristuru-Secuiesc. La Inlăceni găsim interesante amintiri arhitecturale, în localtăţi sunt biserici cu stil arhitectural gotic.

 În satele comunei domina o viaţă culturală vie, ansamblul popular din Cuşmed a adus nenumărate premii regiunii, îmbogăţindu-i astfel renumele. Împletirea pălăriilor de paie are o tradiţie de 150de ani. Dealurile Târnavei sunt zone de margine al bazinului Transilvaniei,
unde cel mai tânăr lanţ vulcanic a Carpaţilor se leagă de interiorul bazinului.  Dealurile Târnavei, sunt joase de 400-100 m, este bogat în ape curgătoare, un relief împărţit. În general este caracteristic că înălţimea de deasupra mării scade treptat din direcţia Carpaţilor spre bazin. Se poate demonstra că şirul de bazine, lanţul dealurilor se situează concordant cu direcţia muntelui.

Principala sursă de trai a locuitorilor era agricultura. Se gospodăreau pe propriile lor pământuri, în perioada comunismului îşi puteau produce cu prisosinţă necesarul de produse pentru trai. Pentru satele aparţinătoare comunei cea mai mare schimbare a însemnat naţionalizarea. Proprietarii pământurilor care au ajuns în posesie colectivă şi-au părăsit domiciliile, căutând loc de muncă în oraşe pentru a-şi asigura existenţa.

 Ca urmare a început să scadă populaţia localtăţii. Acest proces continuă şi în prezent. Astfel chiar dacă s-ar restitui pământurile fostei asociaţii agricole proprietarilor originali, în mare parte ar rămâne nelucrate.

 Cele mai noi încercări au ca scop a repune în funcţiune ramurile economice cândva înfloritoare cum era industria alimentară din Atid şi prelucrarea lemnului. O sursă de energie importantă a comunei este şi potenţialul turistic.


1.2. Schimbarea în timp a structurii sociale

Dintre localtăţile comunei, Cuşmed apare în conscripţia zecimală papală din anul 1333, ca diaceză de sine stătătoare. Biserica actuală, este probabil una din cele 25 de biserici care a fost construită de Iancu de Hunedoara. Biserica datează din sec. al XV-lea, este în stil gotic. Din 1567 datează prima atestare ale localtăţii Crişeni, când s-au înregistrat în registrul secuilor călăreţi numele lui Ferenczy Mátyás, Gothárd Imre és Pál care au servit în armata lui János Zsigmond. În lista de impozite de 25 denari satul figurează cu 25 de călăreţi secui. Zece ani mai târziu în lista de impozite de 50 de denari –ai corifeilor, în anul 1576 s-au înregistrat terenurile a 38 de iobagi. Din anul 1640, respectiv 1660 îşi au originea legile săteşti din Crişeni, care se reglementează folosirea pădurilor, înfiinţarea de păşuni, respectiv apărarea cu gard ale înseminţărilor şi ale păşunilor, realizarea unei bănci de pajişte, creşterea vitelor cât şi întreţinerea drumurilor.

Atid, la sfârşitul sec. al. XVI-lea primeşte de la principele Báthory Zsigmond dreptul de a ţine târg, iar în opera lui Orbán Balázs apare ca un loc renumit. Tot în această perioadă satul ajunge în proprietatea lui Kendi Frenc din Iernut, iar mai târziu în proprietatea fiilor lui Apafi Mihály. Centrul spaţiului era dioceza de sine stătătoare Cuşmed. Atid în anul 1682 a devenit dioceză de sine stătătoare. Biserica gotică din Cuşmed poartă stilul goticului târziu, se aseamănă din multe puncte de vedere cu biserica cetăţii din Tărceşti. Clopotul, care în opinia lui Orbán Balázs datează din epoca regelui Sigismund este asemănător clopotului din Tărceşti, amintit mai înainte. Conform tradiţiei în hotarul localtăţii Cuşmed pe dealul numit răzoarea Barát, exista o mănăstire ruinele căreia au fost descrise Orbán Balázs cu o sută de ani în urmă.

Societatea feudală, relaţiile economice ale acesteia, împărţirea ordinii a avut ca rezultat o dezvoltare economică limitată. Exceptând câteva perioade scurte, nu prea se poate vorbi despre o politică economică consecventă, banii care intrau din impozite se cheltuiau pe impozitele turceşti. Condiţiile comerţului erau limitate.
 Tot în această perioadă are loc reformarea religiei. Condiţiile labile din Transilvania, stăpânirea turcească, au dat posibilitatea dezvoltării noilor religii. La adunarea naţională din Turda, Ordinul Transilvaniei pentru a preîntâmpina o altă confruntare internă între ordinul iezuit şi noua religie, au permis practicarea liberă a celor patru religii. În perioada principatului în vremea lui Bethlen Gábor, sec. al XVIII-lea s-au făcut demersuri pentru organizarea economiei. Dar impozitele turceşti îngreunau în mod deosebit ţara. Comerţul consta din exportul produselor prime şi importul produselor de lux. La sfârşitul secolului, prin întărirea influenţei Habsburgilor, viaţa economică din Transilvania a devenit nesigură. Puternica birocraţie austriacă a impus nenumărate sarcini ardelenilor. Aceste relaţii în perioada domniei lui Iosif al II-lea au început să se înăsprească în aşa măsură că au încercat cu nenumărate reforme de a schimba situaţia. Dar o schimbare mai importantă nu s-a impus numai peste o jumătate de veac. După epoca luptei pentru libertate, în perioada dualismului s- a pornit şi în Transilvania îmburghezirea şi o dezvoltare economică consecventă. În această perioadă s-au iniţiat investiţiile mai mari ca, construcţia liniei de cale ferată de centură, exploatarea gazului metan şi nenumărate iniţiative pentru dezvoltarea industriei manufacturiere din provincii, dezvoltarea industriei de prelucrare. Cele două războaie mondiale din sec. al XX-lea au adus nenumărate daune omeneşti şi materiale. După cel de al doilea război mondial în epoca comunismului structura economiei a fost modificată.


2. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

2.1. Relieful

 În esenţă materialul dealurilor Târnavei este constituit din sedimentele din epoca eocen. Astfel în zonele deluroase compuse din argilă, margă, nisip, procesele de alunecare sunt tot atât de dese ca şi în interiorul bazinului.
Alternarea straturilor de permeabile cu cele impermeabile, unghiul de înclinare ale dealurilor şi acoperişul vegetal mai rar erau condiţii prielnice pentru alunecarea starturilor, surparea lor. Sedimentele slabe de apă dulce al bazinului, care a fost cândva coerent dar cu timpul s-au crăpat sedimentele lacului Pannon în bazinul uscat la efectul gravitaţiei se mişcă în direcţia văilor. La vest, dealurile strâmte de la confluenţa Târnavelor şi a Mureşului cât şi surparea prezentă în zonă se datorează tot efectului tectonic. În mare parte sunt caracteristice zone de dealuri de 4-600 m înălţime cu direcţia vest-este formate în mare parte pe sedimentele din epoca pliocen. Văile cursurilor de apă sunt înguste, spaţii de şes sunt puţine. Localtăţile sunt situate în văile pârâurilor, printre dealurile acoperite cu păduri de fagi.


2.2. Clima

 Clima comunei se formează corespunzător climei zonei de margine al bazinului Transilvaniei la influenţa continentală şi oceanică. Un element determinant este apropierea Carpaţilor şi caracteristica de bazin. Pe zonele de dealuri două forţe de acţiune determină relaţiile meteorologice din anotimpul iernii. Cantitatea de precipitaţii este mai ridicată decât în centrul bazinului, pentru că această cantitate se intensifică treptat în direcţia muntelui.

 Aşezarea văilor determină direcţia vântului, şi faptul că acestea sunt mai închise şi temperatura este puţin mai scăzută. Înălţimea satelor comunei este de 450 m deasupra nivelului mării. Caracteristicile de climă au fost determinate de caracteristica generală ale dealurilor Transilvaniei, caracteristica de bazin şi clima muntelui care se află în apropiere. Această caracteristică de tranziţie, relaţiile microclimatice, direcţia văilor înguste modifică formarea atmosferei. Aerul rece se strânge de multe ori în câte o vale, astfel temperatura zonei
arată o anomalie negativă.


 Clima dealurilor Târnavei este temperat continentală, factorii care influenţează agricultura şi împărţirea teritorială al covorului de vegetaţie sunt înălţimea deasupra nivelului mării, temperatura medie anuală, cantitatea de precipitaţii (600-100 mm/an) la scaunul Odorhei crescând în direcţia SV-NE), direcţia de vânt dominantă şi numărul orelor cu soare este cea mai importantă. (La Odorheiu Secuiesc cca. 1500-1600 ore pe an). Direcţia dominantă al vântului la Odorheiu secuiesc este cea de vest, nord-vest, temperatura medie scade în funcţie de nivelul de deasupra mării (din direcţia SV-NE), valorile medii anuale fiind cuprinse între 6-9 grade C, cantitatea de temperatură se schimbă între valorile 22,00-33,000C pe teritoriile analizate crescând în direcţia NE-SV). Conform datelor locale, iarna este geroasă, temperatura medie a lunii ianuarie este de 30C, iar grosimea stratului de zăpadă este între 30-40 cm. În această zonă climatică precipitaţia anuală cade în lunile de primăvară şi vara timpurie, care este urmată de o vară secetoasă.

 Relaţiile climatice locale sunt prezente cu diferenţe mai mari sau mai mici, diferit de cele însemnate la cantitatea de 6-800 mm se observă o scădere în ultimii ani. În comună numărul orelor de soare este ridicată, zilele de ceaţă sunt în total 6-7. În comună cantitatea de precipitaţii variază între 600-800 mm.


2.3. Hidrografia

 Zona dealurilor Târnavei cu înălţimea medie de 5-600 m este partea cea mai tânără al bazinului, care are la bază sedimentele Pannonice. Văile uscate, se prezintă cu relieful ondulat, mai blânde cât şi cu povârnişuri mai abrupte. Apa curgătoare cea mai importantă a comunei este pârâul Cuşmed, care a fost închisă de un dig după Bezid. Astfel au creat lacul de la Bezid.

 

2.4. Geologie

 Din punct de vedere geologic este interesant că se poate observa în formarea formei reliefului înălţarea de odinioară, cât şi distrugerea intensivă concomitentă. Aici pantele sunt mai abrupte, cursurile apelor s-au adâncit mai mult decât în spaţiul bazinului. În zona unde s-a realizat faza orogen lanţul văilor care s-a format în timpul înălţării suprafeţei, relativ cu dealurile mai blânde al bazinului, pe de o parte s-a produs mai repede, pantele sunt mai abrupte pe de altă parte acestea s-au modificat mai târziu. Lanţul subcarpaţilor este caracteristic această dualitate, unde s-au produs forţe interne, acolo distrugerea este mai intensă care a fost modificată mai târziu de eroziunea apelor curgătoare şi de alunecarea pantelor.


2.5. Flora şi Fauna

 Pe terenurile inundabile a Târnavei Mari există o bogată floră şi faună. Pe dealurile care mărginesc localtăţile sunt însemnate păduri de fagi şi de cărpiniş, sau pe înălţimile mai joase suprafeţe de stejar, care în urma activităţii omului au scăzut considerabil. Sunt condiţii deosebit de prielnice pentru cultura plantelor. În hotarul comunei practic sunt terenurile arabile. Flora naturală din poieni şi luminişuri unde se practică cositul apar asocieri de plante, compuse din următoarele: păiuşul de livadă, iarba câmpului, mierluţa, specii de lobodă, ghizdei mărunt, genţiana, sudoarea lepii, ciuboţica cucului, trei rai, parpian şofrănel, coada- şoricelului, chimen, margarete şi zăvăcustă.15 În zonele de şes s-au format asocieri speciale de broscăriţă şi buzdugan, însă acestei teritorii sunt specifice şi speciile de coada calului sau barba ursului, sălăţica şi ochii-păsăruicii sau floarea de nu-mă-uita. Fauna spaţiului ca şi cea a florei a pierdut teren din cauza extinderii localtăţilor omeneşti şi s-a modificat considerabil.

 Zona este caracterizată de numărul mare a faunei păsărilor: piţigoiul, privighetoarea, bourelul, cucuvaia, bufniţa, uliul, gaiţa, ciocănitoarea, scatiul, eretele, guguştiucul, corbul şi rândunica. Amfibiile şi reptilele sunt reprezentate de şerpi, şopârle, şi salamandre. Pe dealuri apar căprioare, vulpi, mistreţi, răpitoare şi rozătoare mai mici. În pădurile regiunii se schimbă asocierile de fag, cherpan şi cer cu flora din poiene şi luminişuri.